Uităm aritmetica în viața de zi cu zi…

Uneori uităm aritmetica în viața de zi cu zi și în loc să conteze toate momentele bune contează un moment urât!

Uităm aritmetica și în relațiile cu oamenii, începem să îi disprețuim pentru un cuvânt spus la mânie, pentru un comportament neadecvat uitând toate cuvintele potrivite și alese cu grijă pe care ni le-au adresat.

Uităm aritmetica și în relația cu propriul copil, ne concentrăm pe tot ce nu face bine, sau pe tot ce noi am face diferit și încercăm să îl corijăm după propriile programe, uitând tot ce are el mai bun.

Legile matematicii nu mai contează la finalul zilei iar 100-1=0!

Uităm să avem răbdare, vrem să forțăm, să intervenim.

Acceptarea nu face parte din ecuație aproape niciodată.

Ce s-ar întâmpla dacă agricultorul s-ar concentra ca toate roșiile să fie la fel?

Aceeași formă, aceeași greutate, aceeași concentrație de nutrienți?

Ceea ce s-a întâmplat deja cu ele, și-au pierdut esența, identitatea. Dacă mănânci o roșie din supermarket nu îți mai face aceeași plăcere cu a mânca o roșie de la bunica din grădină pentru că e fadă.

La fel e și cu pruncii, atunci când te concentrezi pe micile devieri, ce în logica ta limitată de acestă existență nu conduc la un rezultat bun atunci pierzi tot ce e mai bun din divinul din fața ta. Ai să ajungi să nu îți mai facă plăcere să stai față în față cu pruncul tău, la fel cum stăteai când el era abia născut iar tu te raportai la el ca la perfecțiune, ca la divin.
Tu ce gânduri emiți? Cum sunt calculele tale de la finalul zilei? Nule sau pe plus?
Acceptă că nu deții adevărul.

Acceptă că de fapt ești iubire iar iubirea nu e palpabilă.

Acceptă că pruncul se transformă și o face după cum îi e sufletului lui și umanității mai bine.

Acceptă voia divinului.

Acceptă că faci parte dintr-un organism iar când te crezi independent de el te dizolvi.

Acceptă că tot ce ți se întâmplă poate nu e ceea ce ți-ai dorit dar e exact ceea ce are nevoie sufletul tău.

Acceptă că tu ai ales boala ca singura cale ce te întoarce la divin.

Acceptă că tot tu te poți vindeca.

Acceeptă că înjosirile primite de la oameni nu vin către tine dacă tot ceea ce tu ai exprimat este iubirea.

Acceptă și eliberează-te de ziduri!

Cu iubire,

B.E.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *