Trăim în epoca vitezei, în care totul e pe fast forward. Cumperi repede, vinzi repede, concedii repede, relaţii repede, copii repede, sănătate sau boală – tot repede. Că da, la asta am ajuns. Să nu ne mai permitem luxul să avem timp. Ce e trist tare, e că omu’ săracu’ nu mai are timp nici să fie bolnav, cu o gripă, amigdalită ceva, că hop inventară ăştia pastila ce te reînvie din gripă în 24 de ore. WOW! Sună bine! Dar oare chiar e bine?
Povestea începe de fapt aşa:
Care părinte nu doreşte ca urmaşii să-i fie sănătoşi? Adică nu tu febre, nu tu muci, nu tu tuse. De altele mai complicate nici nu pomenesc. Toţi ne dorim asta! Aşa că am ajuns şi eu într-o situaţie cu a mea bebeluşă pe vremea aia. Pe la 7 luni de viaţă, ca orice bebeluş serios, plânge neconsolat vreo 3 nopţi. Doamne, oare ce o fii??? Într-un final, ca o mamă responsabilă chem medicul la consult la domiciliu. O caută peste tot şi în final dă veridctul: nasol, otită seroasă! Scoate reţetarul, scrie scurt 5 zile antibiotic, antiinflamatoare, etc., etc. Tot tacâmul! Îl cunoaşteţi doar! Pffff! Zic în sinea mea, o fi ăsta pediatru, dar nu e ORL-ist! Cum aşa hop-ţop atâtea chimicale??? Hai la un specialist ORL, sigur ăla ştie mai bine. Ajungem, se uită ăla şi ca un atoateştiutor cuvântează: Otită seroasă. Riscă să rămână surdă de o ureche. Scrie scurt 10 zile de antibiotic. Şi mă avertizează că va fi vai şi amar la intrarea în comunitate, vezi grădiniţă: 2 zile la grădi, 3 săptămâni acasă. Vă sună cunoscut? E un trend. Dar nu al nostru. Deci, să continuăm istoria. M-am bulbucat la sentinţa definitivă a medicului specialist ORL şi m-au pus în gardă previziunile sumbre.
Şi am ajuns acasă. Am cugetat puţin, am zis aşa: Doamne, eu în cercul vicios alopatiei mă învârt de ani de zile. De la cefalosporinele de generaţia a 3 a înghiţite am ajuns să mi le perfuzez. Ceva e putred aici. E ca şi cum te învârţi în jurul cozii. Ştiam că există altceva. Dar din tot discursul dedicat mie despre acel altceva am reţinut să nu mănânc salam seara. Da, atât am reţinut! Şi atunci am zis, hai să încerc. Reţete cu siropele chimice am, la alegere, 5 sau 10 zile. Hai să vedem ALTCEVA.
Sun. (ulterior am realizat că am sunat un fel de înger păzitor, da nu-i înger, e om) Explic. Şi mi se spune aşa: întotdeauna avem opţiuni. Toţi ştim asta. Mergi pe calea pe care o cunosc toţi, cu medic, antibiotice, dependenţa de o a altă persoană care să îţi spună despre corpul tău sau….Sau ce??? Că asta aşteptam!!!! Sau din acest moment renunţi la laptele formulă, îi dai lapte de migdale, nu îi mai dai câteva zile nici un aliment de origine animală, în urechea dureroasă îi pui vată cu o picătură de ulei esenţial de lavandă şi sare caldă. Atât. Cum adică atât m-am revoltat eu!!! ATÂÂÂTTT??? Nu se poate. Măcar o tinctură, un ceai, ceva. Orice. Măcar puţin Panadol. Nimic. Atât. Am rămas ca traznită. Am zis ca e IMPOSIBIL ca otita seroasă să treacă doar cu …ATÂT. Cum nu aveam decât calea cunoscută, cea a alopatiei, care îmi era bine cunoscută, am ales calea lapteului de migdale.
Da, acum e la modă să bei lapte vegetal, atunci nu era de găsit. Îl făceam de „casă”, curăţam migdale toată ziua. Ei, să revin. Am avut curajul să aleg altă cale. Pare tupeu în ziua de azi. Mare tupeu să nu mergi cu turma. Se uită toţi urât la tine că ai tupeu, nu glumă. Dar ce să vezi? După 3 zile rechem medicul pediatru pentru consult. O caută în urechi, se uită, se uită. Eu aveam inima cât un purice…Mă gândeam, pfoaaaa, oare ce vede acolo, ce am făcut, Doamne nesocotind omul în halat alb? Iată verdictul de la omul atotputernic în halat alb: minunat! tot lichidul s-a drenat! urechea e curată, timpanul tot. Mai continuaţi 2 zile tratamentul, copila e bine, chiar foarte bine, foarte repede, zise atotştiutorul. Şi eu ce să-i zic? Că i-am dat lapte de migdale, morcovi, mere, banane, orez, supe de legume, vată în urechi cu puţin ulei de lavandă şi cald pe ureche. Şi asta doar 3 zile… Am tăcut cu respect, am plătit şi…. am rămas mută. Interzisă. Nu îmi venea pur şi simplu să cred că ceva se poate vindeca fără medicamente sau tincturi.
Şi asta a fost doar prima experinţă din fascinanta lume a NATUROPATIEI…..că despre ea e vorba!
VA URMA
Photo credits: FOODISM360 on Unsplash
