Oamenilor le este frică de iubire

Am ales să îmi țin copilul în brațe.

L-am ținut ieri, azi și îl voi ține cât are nevoie.

Nu, nu mă simt sclava lui.

Mă simt parte din Univers.

Te simți sclav atunci când ești sub stăpân iar eu sunt în iubire.

Îl țin în brațe pentru că dacă am fi fost meniți să stăm departe unul de celălalt probabil am fi fost creați altfel. Pobabil în primele secunde de după naștere ar fi putut merge și s-ar fi putut alimenta dar nu se întâmpla asta și nici nu există vreun medicament ca să îl facă independent așa de repede.

Devi independent după ce ai observat, ai experimentat, ai  greșit, te-ai întors acolo unde ești primit așa cum ești tu, te-ai încărcat cu iubire și în final te-ai putut despinde și ai zburat.

Da am evoluat, tehnologic vorbind.

Copiii tot nu merg după ce se nasc și încă un timp după, copiii nu se alimentează singuri cu solide după 3 luni ci trag de sânul mamei.

Da, vrea la mama, ca orice mamifer, nu îmi amintesc niciun mamifer care să zburde voios după tata, bunica, mătușa sau vecina. De la mama primește încredere, cu ea a lucrat când a venit pe lume și au făcut o treabă excelentă, îi cunoaște corpul mai bine decât și-l cunoaște ea, e solul pe care a crescut are rădacinile acolo nu îl poți smulge fără să-l frângi.

Da știu, nu am timp prea mult de mine, de aranjat, am timp de noi.

Am timp de momente pe care interiorul le prețuiește imens.

Am timp să mă umplu cu iubire infinită.

Mă simt privilegiată că un suflet rupt din divin mă lasă să îl port prin lume.

Am citit nu demult un citat din Carlos Gonzalez care zicea că toată lumea te atenționeză că pruncul vrea des în brațe, că se trezește des, că vrea des la sân și că dacă faci toate astea se va obișnui așa, totuși nimeni nu îți zice să nu îi speli hainele pentru că se va obișnui așa și vei fi nevoit să i le speli 20 de ani, sau să nu îi gătești că se va obișnui așa.

Oamenilor le este frică de fericire și atunci te atenționează și pe tine să nu cumva să oferi prea multă fericire pruncului.

Oamenilor le este frică de siguranța afectivă și atunci te atenționează ca să nu se perpetueze asta.

Oamenilor le este frică de iubirea necondiționată ce o oferi și atunci te atenționeză că oferi prea mult.

Oamenilor le este teamă că pruncul nou venit nu va face față la atâta iubire și va intra în sevraj rapid.

Omule nu te mai speria de frumosul vieții, sufletul ce vine vine spre iubire, spre alinare. Frica naște ziduri.

Omule întoarceți fața cu 1 grad spre icoana Maicii Domnului cu pruncul pruncilor și nu îl vei vedea pe prunc într-un patuț în camera cealaltă sau în cărucior împins de vecina. Îi vei vedea aproape unul de celalalt.

Vezi mesajul trimis de divin și lasă produsele menite să îți “ușureze” viața.

Culege adevărul de la sursă și lasă dreptatea științifică.

Cu iubire,

B.E.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *