Lasă dragă că nu am pățit nimic dacă am mâncat zahar, uite am ajuns la 40 de ani și sunt sănatoasă

E dificil, e dificil să ne ținem copiii departe de zahăr, de mâncarea lipsită de nutrienți, de mâncarea falsă care păcălește creierul și obosește organismul.

E greu să găsești naturalul și normalul speciei în marea de informații, păreri și libertăți închipuite.

E greu să îți mai asculți intuiția când ești bruiat constant cu tot felul de studii.

Știu ceilalți mai bine decât noi, “lasă dragă că nu am pățit nimic dacă am mâncat zahar, uite am ajuns la 40 de ani și sunt sănatoasă”.

Aha, da, văd și ficatul tău? (că la 25 de grade afară stai cu geaca pe tine pentru că ți-e frig), și rinichii tăi, și suprarenarele și cât de des îți pierzi cumpătul? Văd! Emani sănătate.

Nu îi dai tu, dar când ajunge în societate? Dar când…?

Toți au grijă să te sperie cu exteriorul.

Nu văd legătura! Scopul meu e să îl educ, să îi formez valori, principii, convingeri nu să îl țin cu forța departe, ascuns.

Oare cum reușesc musulmanii să își țină copiii departe de carnea de porc într-o țară ortodoxă ca a noastră unde porcul e la rang de mancare regească, “porcul e cea mai bună legumă” totuși dacă faci o vizită la Constanța sunt o mulțime de musulmani ce nu mănâncă porc. Nouă ne e greu să îi ținem departe de mancarea junk, în marea de libertate, le legăm corpurile de boală.

Oare câți copii musulmani ajung traumatizți pentru că nu au mâncat carne de porc? Mie îmi pare că majoritatea se simt mai degrabă unici, particulari, parte a unei elite într-o mare de oameni pentru care porcul e mâncare domnească. Și nimeni nu îndraznește să le zică “ia domnule mănâncă că nu pățești nimic” ci le sunt respectate valorile și principiile bucătariei.

Ce rost are să nu îi dau pentru că oricum ajunge la grădiniță, scoală, facultate, matușa Aglaia și mănâncă?

Cred că pierzi principalul din vedere. El e încă în dezvoltare, creierul, organele lui sunt în plin proces de dezvoltare, nu se pot dezvolta armonios în macare de proastă calitate pentru că “nu pățește nimic dacă mănâncă niște salam”. Tu nu te ocupi de mancarea lui 10%, că scapă într-o zi la grădiniță. Tu te ocupi de starea lui de sănătate. Sănătatea înseamnă a face alegeri sănătoase în fiecare zi pentru tot restul vieții, iar tu ești prima verigă. Tu ii pui convingerea în brațe și o va purta mult timp, chiar toată viața. Uneori conștient, alteori inconștient.

Unde locuiește copilul tău? Presupun că la tine în casă, nu la vecinul. Cred că frigiderul tău îl deschide și acolo îsi formează așteptările pentru ceea ce ar trebui să conțină. Dacă acolo se găsesc constant ouă Kinder, pentru el ăsta ar fi normalul iar dacă acolo constant se vor găsi legume, fructe, nuci, mâncare în combinații sănătoase pentru el asta va fi norma. În viitor așa se va hrăni chiar dacă societatea și anturajul îl vor determina să încerce și lucruri mai puțin sănătoase.

Învață-l de mic că mâncarea poate fi medicament pentru starea de bine sau otravă iar asta depinde doar de el. Că e corpul lui și e responsabil pentru fiecare alegere pe care o face, va trăi în acel corp toată viața lui și o poate face cu grație sau târându-se printre medicamente.

Bineînțeles că mi se pare absurd să cred că trebuie hrănit și atat. Imunitatea vine din intestine și emoții curate, nu din sticluța de Panadol la care fugim pentru a ne anestezia devierile. Imunitatea, sănătatea pruncului e în alegerile tale zilnice în ceea ce privește hrana. Nu, mâncarea, nu ne-a ucis doar pentru că nu a scris niciun medic asta, ea a format o stare perfectă pentru a vizita medicul des și cu evlavie dacă a fost aleasă prost.

E ciudat cum majoritatea oamenilor pe care îi cunosc au mucus în exces dar nimeni nu pune asta pe seama consumului de lactate (în special lapte, vin dintr-o comunitate pentru care produsele lactate sunt baza) deși toți consumă lactate în cantități prea mari și în combinații mult prea nepotrivite.

E ciudat cum se promovează lactatele excesiv, iar copiii noștri suferă de demineralizari grave.

E ciudat cum se promovează pentru conținutul de calciu și totuși cel mai mult calciu e conținut de plante.

E ciudat cum ne punem sănătatea trupească în mâinile unor oameni pe al căror trup se citește boala.

E ciudat cum ne ducem cu toată credința la un om ce studiază boala, nu sănătatea și-i cerem sfaturi despre sănătate, când el tot ce știe e să țină sub control anumite simptome.

E ciudat că refuzăm zilnic să facem alergeri sănătoase pentru că ne e poftă de X, pofta e animalică iar nouă ne place să ne credem ființe superioare. Ființele superioare au autocontrol!

Ființele superioare aleg conștient!

Bineînțeles că extremele alimentare nu sunt bune, societatea totuși fuge dintr-o extremă în alta. Nu se păstează echilibrul iar acum mai mult ca oricând e de datoria ta adultule să îți înveți pruncul cum să se alimenteze corect conform cu mediul, clima unde trăiește. Vezi naturalul mediului tău, naturii tării de unde te alimentezi.

Învață de la cele mai longevive popoare, de la popoarele ce nu cunosc bolile cronice.

Învață din regulile biblice, nu din ceea ce se promovează în media. Vei fi umit de logica lor. Legile biblice nu se exclud una pe alta ci se completează. Noul nu dărâmă vechiul ci îl completează.

Toate îți sunt permise, dar nu toate îți sunt de folos.

Poți mânca tot ce se vinde în măcelărie, bine ar fi să nu mănânci.

E mai păcat ce iese din gură decât ce intră așa este. Legile sunt în echilibru psihic și trupesc.

Noul a venit să pună sufletul înaintea trupului, nu să omoare trupul. Se ocupă de suflet și de trup. Luminarea sufletească atrage, trupul după ea și invers. Când unul rămâne în urmă se produce dezechilibru și boala în cele din urmă.

Alege echilibru!

Cu iubire,

B.E.

Comments

  1. anda_elena

    Am marele noroc de-a avea un copil care mănâncă dulcele cu măsură. În primii ani nu i-am dat deloc bomboane, ciocolată și altele… apoi i-am dat și mereu am felicitat-o când a știut să spună, „gata”, „nu vreau” sau „nu mai vreau”.
    De cerut, cere atunci când îi este foame. Și eu spun „da”…, „dar după ce mâncăm ciorba” sau ce mâncare e la ora aceea. Iar după mâncare, în general, nu mai dorește nimic altceva! 🙂
    Ce-i mai greu e că ea lasă dulciurile începute… iar eu mă văd nevoită, după aceea, să fac curățenie! 🙂

    1. Post
      Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *